Obiectivul general al proiectului a fost furnizarea de date obiective și comparabile privind starea de sănătate a populației adulte din România, prin implementarea unei anchete naționale de examinare a stării de sănătate, în acord cu metodologia EHES. Obiectivele specifice au fost:

1. evaluarea prevalenței bolilor cronice majore și a factorilor de risc asociați;
2. evaluarea nevoilor de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor;
3. colectarea de date obiective privind indicatori de sănătate care nu pot fi obținuți suficient prin registre administrative sau anchete bazate exclusiv pe auto-raportare;
4. monitorizarea factorilor de risc la nivel populațional, printr-o metodologie standardizată și comparabilă european;
5. sprijinirea fundamentării politicilor publice de sănătate, în special în domeniul prevenirii bolilor cronice și al intervențiilor la nivelul asistenței medicale primare;
6. dezvoltarea unei baze de date relevante pentru analize epidemiologice și pentru cercetări în domeniul sănătății publice.

Grupul țintă al anchetei a fost reprezentat de persoane adulte, femei și bărbați, cu vârste între 25 și 64 de ani, neinstituționalizate, rezidente în România, din mediul urban și rural, din toate regiunile geografice ale țării. Participanții au fost selectați de pe listele de capitație ale medicilor de familie. Criteriile de eligibilitate au inclus: persoană civilă, neinstituționalizată, femeie sau bărbat, cu vârsta între 25 și 64 de ani, rezidentă în România și înscrisă pe lista unui medic de familie.

1. Managementul proiectului de cercetare. Coordonarea generală a activităților, relația cu beneficiarul, planificarea etapelor, monitorizarea implementării, managementul riscurilor și raportarea livrabilelor.
2. Realizarea eșantionului de medici de familie și participanți. Constituirea și validarea listei de medici de familie, selecția medicilor prin metoda PPS, stratificarea pe regiuni și mediu de rezidență, selectarea participanților eligibili de pe listele medicilor de familie și documentarea metodologiei de eșantionare.
3. Instruirea operatorilor de interviu. Organizarea sesiunilor de instruire pentru personalul responsabil cu aplicarea chestionarelor, inclusiv teme privind scopul anchetei, etică, confidențialitate, standardizare, utilizarea aplicației informatice și procedurile specifice de colectare a datelor.
4. Instruirea medicilor și a personalului de laborator. Pregătirea personalului implicat în consultații, măsurători antropometrice, măsurarea tensiunii arteriale și recoltarea probelor biologice, conform protocoalelor EHES.
5. Achiziția și distribuirea echipamentelor medicale. Furnizarea echipamentelor necesare examinărilor clinice: tensiometre, stadiometre, cântare, metre non-elastice, stetoscoape și cronometre.
6. Realizarea anchetei pilot. Testarea procedurilor, a instrumentelor de lucru, a fluxului de date, a măsurătorilor și a recoltării analizelor, pentru ajustarea metodologiei înaintea implementării naționale.
7. Culegerea datelor prin chestionar. Aplicarea chestionarului EHES față în față, prin metoda CAPI, cu ajutorul unei platforme informatice dedicate.
8. Realizarea consultațiilor medicale și a măsurătorilor obiective. Măsurarea tensiunii arteriale, a greutății, înălțimii, circumferinței taliei și șoldurilor, precum și alte proceduri specifice, conform protocoalelor EHES.
9. Recoltarea probelor biologice și realizarea analizelor de laborator. Organizarea recoltării probelor de sânge și realizarea analizelor de laborator prin furnizori specializați, cu identificarea participanților prin cod unic.
10. Controlul calității și protecția datelor. Verificarea calității chestionarelor, consultațiilor și analizelor, gestionarea confidențialității, anonimizarea datelor, criptarea informațiilor și separarea datelor de identificare de datele de cercetare.
11. Realizarea și predarea bazei de date. Integrarea datelor provenite din chestionar, consultații medicale și analize de laborator într-o bază de date unică, corelată prin identificator unic, curățată, etichetată și pregătită pentru analiză.

Prin implementarea proiectului au fost obținute următoarele rezultate principale:

1. realizarea unei anchete naționale EHES în România, pe baza unei metodologii europene standardizate;
2. proiectarea și implementarea unui eșantion național, cu 120 de medici de familie ca unități primare de eșantionare și 9.600 de persoane selectate;
3. obținerea unui set de date complet pentru 5.330 de participanți;
4. realizarea de chestionare, consultații medicale, măsurători antropometrice, măsurători ale tensiunii arteriale și analize de laborator;
5. dezvoltarea și utilizarea unei platforme informatice pentru managementul fluxului de date, programarea participanților și corelarea rezultatelor prin ID unic;
6. realizarea controlului calității pentru chestionare, examene clinice și analize medicale;
7. realizarea unei baze de date integrate, anonimizate și curățate, care include date din chestionare, consultații și analize de laborator;
8. elaborarea raportului final „Ancheta europeană de evaluare a stării de sănătate prin examinare – Raport final România”, publicat la București în 2024;
9. furnizarea de date relevante pentru politici publice privind bolile cronice, factorii de risc, prevenția, promovarea sănătății și consolidarea asistenței medicale primare.