Proiectele prezentate mai jos reflectă experiența ARPS în dezvoltarea, implementarea și susținerea unor inițiative cu impact în sănătate, educație, social, cercetare și politici publice. Lista include proiecte în care ARPS a avut rol de beneficiar, partener sau colaborator, precum și demersuri la care membrii organizației au contribuit prin expertiză tehnică, consultanță sau coordonare.
Proiectul Studiu privind nivelul de cunoștințe, atitudinile și intențiile adolescenților în legătură cu consumul de substanțe ilegale urmărește generarea de date și dovezi privind nivelul de cunoștințe, percepțiile, atitudinile și intențiile adolescenților din România în legătură cu consumul de droguri și alte substanțe ilicite. Cercetarea este completată de perspectiva părinților / îngrijitorilor și a furnizorilor de servicii relevanți, pentru a înțelege mai bine factorii care influențează riscul de inițiere, barierele și factorii protectivi, precum și canalele de comunicare relevante pentru prevenție.Studiul se adresează adolescenților cu vârsta între 10 și 17 ani, împărțiți în două categorii de vârstă — 10–13 ani și 14–17 ani — precum și îngrijitorilor acestora și reprezentanților serviciilor din educație, sănătate, protecție socială, ONG-uri și structuri comunitare. Cercetarea are o abordare mixtă, calitativă și cantitativă, și urmărește să ofere UNICEF și actorilor naționali date utile pentru dezvoltarea unui program de comunicare pe termen lung, orientat spre prevenirea debutului consumului de substanțe în rândul copiilor și adolescenților.Prin metodologia propusă, proiectul nu investighează comportamente personale de consum și nu solicită dezvăluiri privind utilizarea de substanțe, ci se concentrează asupra cunoștințelor, percepțiilor, surselor de informare, normelor sociale, intențiilor comportamentale și mecanismelor de prevenție.
Citește mai mult
Proiectul urmărește organizarea unui program de screening comunitar pentru prevenția și depistarea precoce a diabetului zaharat de tip 2 și a bolilor cardiovasculare, în cadrul inițiativei europene JACARDI – Joint Action on Cardiovascular Diseases and Diabetes, Pachetul de lucru 8. Intervenția vizează comunități rurale din județele Bacău, Bihor și Călărași și propune testarea unui model integrat, aplicabil în teren, care să permită identificarea timpurie a persoanelor aflate la risc și direcționarea acestora către medicii de familie pentru evaluare și monitorizare ulterioară. Modelul propus este unul de screening comunitar non-laborator, bazat pe implicarea asistenților medicali comunitari, utilizarea unor instrumente standardizate de evaluare a riscului, efectuarea de măsurători biologice rapide și colectarea datelor printr-o platformă digitală dedicată. Intervenția combină evaluarea riscului medical cu informarea și educarea populației, astfel încât participanții să primească recomandări personalizate și să fie sprijiniți în accesarea serviciilor de sănătate disponibile local.
Citește mai mult
Proiectul urmărește realizarea unui studiu calitativ privind barierele în calea vaccinării în comunități defavorizate din România, cu accent pe comunități rurale insuficient deservite și comunități Roma. Studiul își propune să contribuie la înțelegerea cauzelor psihologice, comportamentale, sociale și organizaționale care influențează participarea, amânarea sau refuzul vaccinării copiilor.Cercetarea vizează perspectivele furnizorilor de servicii medicale și comunitare — medici de familie, pediatri, asistente medicale, asistente medicale comunitare și mediatori sanitari — cu privire la provocările și oportunitățile de creștere a acoperirii vaccinale în comunitățile vulnerabile.Rezultatele studiului vor fundamenta recomandări pentru strategii și intervenții de sănătate publică adaptate contextului local, în vederea îmbunătățirii accesului la vaccinare și a creșterii încrederii în vaccinare în comunitățile cu acoperire vaccinală redusă.
Citește mai mult
Proiectul urmărește realizarea unei cercetări calitative privind motivele neparticipării la vaccinare, prin explorarea atitudinilor, convingerilor, barierelor și potențialilor factori de motivare în rândul părinților și îngrijitorilor copiilor eligibili pentru vaccinare, cu vârsta între 0 și 5 ani, care refuză, ezită sau nu se prezintă la vaccinarea copiilor.Cercetarea urmărește să ofere o înțelegere mai bună a cauzelor psihologice și comportamentale asociate neparticipării la vaccinare, inclusiv percepțiile privind riscul, nivelul de informare, sursele de informație utilizate și de încredere, influența dezinformării și experiențele anterioare legate de vaccinare și sistemul medical.Rezultatele proiectului vor furniza dovezi utile pentru ajustarea strategiilor de sănătate publică, inclusiv a campaniilor de comunicare, materialelor informative și mesajelor destinate părinților și îngrijitorilor, astfel încât acestea să răspundă mai bine nevoilor, temerilor și motivațiilor acestora.
Citește mai mult
Barometrul Sănătății Orale este un studiu național realizat la inițiativa Colegiului Medicilor Stomatologi din România, cu sprijinul Asociației Române pentru Promovarea Sănătății, având ca scop evaluarea stării de sănătate oro-dentară a populației din România, a comportamentelor asociate sănătății orale și a nevoilor de servicii stomatologice la nivel național. Raportul final precizează că studiul a fost realizat la inițiativa CMSR, cu sprijinul ARPS, iar ARPS a avut rol în realizarea metodologiei, instrumentelor de cercetare, coordonarea culegerii datelor, analiza datelor și editarea raportului. Proiectul răspunde unei nevoi majore de politici publice: lipsa unor date cuprinzătoare, actualizate și reprezentative privind sănătatea orală a populației din România. Raportul arată că, înaintea acestui demers, în România nu existau studii naționale comprehensive care să evalueze și să raporteze starea de sănătate orală a populației, prevalența afecțiunilor dentare, parodontale și ortodontice sau nevoile reale de servicii stomatologice, ceea ce limita capacitatea decidenților de a fundamenta programe și politici publice adecvate. Scopul proiectului este de a furniza o bază solidă de date pentru fundamentarea politicilor publice în domeniul sănătății orale, pentru adaptarea intervențiilor de educație, prevenție și tratament la nevoile reale ale populației și pentru susținerea unei alocări mai adecvate a resurselor publice pentru serviciile stomatologice. Studiul este prezentat ca primul proiect dintr-o strategie mai amplă a CMSR de implicare în îmbunătățirea sănătății orale a populației prin propuneri și inițiative de politici publice bazate pe date statistice. Prin acest proiect, au fost colectate date atât prin chestionare aplicate față în față, cât și prin examene clinice realizate de medici stomatologi, ceea ce oferă o imagine complexă asupra sănătății orale: nivelul de informare, comportamentele de igienă și prevenție, accesarea serviciilor stomatologice, prevalența principalelor afecțiuni orale și necesarul estimat de servicii stomatologice la nivel național.
Citește mai mult
Proiectul EHES România a avut ca scop realizarea, la nivel național, a unei anchete de examinare a stării de sănătate a populației adulte, bazată pe metodologia europeană Health Examination Survey – HES / EHES. Ancheta a urmărit obținerea de date obiective, comparabile și relevante pentru sănătatea publică privind starea de sănătate a populației, factorii de risc pentru bolile cronice și nevoile de prevenție și promovare a sănătății.Spre deosebire de anchetele bazate exclusiv pe auto-raportare, EHES combină chestionarul cu măsurători obiective de sănătate, consultații medicale și analize biologice. Acest tip de cercetare permite identificarea unor condiții de sănătate și factori de risc care nu sunt surprinși suficient în statisticile administrative sau în sondajele clasice, contribuind la fundamentarea politicilor publice, la orientarea resurselor de prevenție și la reducerea poverii bolilor cronice.Ancheta a fost realizată în contextul în care bolile cronice majore reprezintă principalele cauze de deces și invaliditate în Europa, iar România are valori ridicate ale unor factori de risc comportamentali asociați deceselor, inclusiv dietă, consum de tutun, consum de alcool și activitate fizică scăzută.
Citește mai mult
Proiectul GATS România 2018 a avut ca scop realizarea unui studiu național reprezentativ privind consumul de tutun și principalii indicatori ai controlului tutunului în rândul populației adulte din România, cu vârsta de 15 ani și peste. Studiul a fost conceput ca a doua rundă GATS în România, după runda de referință din 2011, pentru a permite compararea evoluției consumului de tutun, a expunerii la fumat pasiv, a comportamentelor de renunțare, a expunerii la marketingul industriei tutunului și a nivelului de cunoștințe, atitudini și percepții privind riscurile asociate tutunului.GATS este un standard global pentru monitorizarea sistematică a consumului de tutun și pentru producerea de date comparabile între țări. În România, runda 2018 a fost relevantă și pentru evaluarea efectelor politicilor publice adoptate după 2011, inclusiv interzicerea fumatului în spațiile publice închise, modificarea avertismentelor grafice de sănătate, reglementarea țigărilor electronice și apariția produselor cu tutun încălzit.Prin rezultatele sale, studiul a urmărit să sprijine Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, organizațiile internaționale și actorii implicați în sănătate publică în fundamentarea politicilor de control al tutunului, în acord cu Convenția Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind Controlul Tutunului și cu pachetul MPOWER.
Citește mai multAlătură-te unei comunități de profesioniști și specialiști care susțin misiunea ARPS și contribuie la dezvoltarea inițiativelor asociației. Ca membru, poți participa la activități, consultări, proiecte și grupuri de lucru, în funcție de experiența și disponibilitatea ta.
Înscrie-te acumAi o idee, o întrebare sau o propunere de colaborare? Scrie-ne și hai să vedem cum putem construi împreună proiecte, parteneriate sau inițiative relevante pentru sănătatea și dezvoltarea comunităților.
Contactează-ne